Formarea gândirii europene

Care este rulul bisericii, a mediei, şi al politicii în formarea gândirii europene? La aceste întrebări aşteptăm răspunsuri de la invitaţii noştrii de renume, trăind cu speranţa ca lumina învierii şi a paştelui va ilumina convieţuirea noastră europeană de mâine.

Cu aceste cuvinte a fost introdus de către Balogh Barnabás membru al curatoriului, conferinţa Fundaţiei Studium Academicum ţinut la Oşorhei.

În evlavia introductivă - ţinută de preşedintele fundaţiei Kállay László - se pune întrebarea, oare care ar fi partea cea mai potrivită din biblie pentru decrierea corectă a conştiinţei europene?

A căutat şi a găsit răspuns la întrebarea formulată în Evanghelia lui Matei cap. 16,16: "Răspunzând Simon Petru a zis: Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu.” Omul european trebuie să ştie că conştiinţa europeană este bazată pe această credinţă. Semnificaţia acestei credinţe se justifică chiar în ciuda faptului că probabil pe vremuri Petrus nu a ştiut în ce măsură vor determina cuvintele sale conştiinţa europeană.

Tot ceea ce este în Europa se bazează pe aceastp credinţă, fără aceasta Europa n-ar fi ceea ce astăzi se numeşte Europa. Deci conştiinţă europeană poate fi numai acolo unde ne bazăm pe această credinţă. În cazul în care Europa este legată doar prin interese culturale, politice şi economice, s-ar putea să rămână o unitate fragilă.    

După evlavie au urmat prezentările oaspeţilor invitaţi, cum urmează: Dr. Sulyok Elemér profesor de Noul Testament, Pálfy G. István expert de medie, şi Lakatos Péter deputat UDMR.

Valoarea lucrării bazată pe cercetări teologice prezentată de d-l profesor Dr. Sulyok Elemér a fost ridicată printr-o confirmare personală de credinţă primind astfel un caracter de evanghelizare.

Chiar la începutul prezentării "Formarea gândirii europene - stabilirea principiilor, introducere theologică" a fost clarificată: noţiunea "formarea gândirii” în Biblie este "pocăinţa”, care în diferite perioade, în urma diferitelor păcate devine actuală.

Referentulpe larg a vorbit despre sensul formării gândirii, adică despre intoarcerea vieţii, întoarcerea sentimentală, şi despre intoarcerea populară. După cum spunea, Biblia nu cunoaşte aceste diferenţe, deoarece aceste diferenţieri din secolul 19. nu au fost cunoscute în evul mediu şi nici de grecii. Isus a considerat important întoarcerea vieţii, a drumului, al omului. Toate acestea au fost învăţate prin proclamarea necesităţii pocăirii în înteresul aşteptări demne a sosirii Domnului.

Se afirma conform evlaviei: formarea gândirii, formarea vieţii este procesul cînd constatăm, că înaintăm intr-o direcţie greşită, şi revenim la prima dragoste.

Specialistul de medie, domnul Pálfy G. István, membrul al conducerii Fundaţiei Televiziunii Hungaria, după prezentarea formării găndirii inspirate din Biblie a dezvăluit în faţa auditorului lumea de toate zilele.

În prezentarea sa cu titlul "Rolul mediei în formarea gândirii europene”  a vorbit în primul rând despre situaţia lumii mediale din Ungaria, şi a prezentat efectul acestea. După părerea sa "...toate coerenţele, care dirijează lumea in împrejurimea mediei, sunt aşa de departe în lumea de astăzi de bazele biblice, încât acestea sînt aproape păcate.”

Problematica ridicată pune o serie de întrebări grave. În primul rînd se pune întrebarea dacă media poate influenţa gândirea europene, sau chiar dacă în general media poate avea o influenţă pozitivă în formarea oricăror conştiinţe? Expereienţa de toate zilele este, că dacă are o oarecare influenţă aceea este de distrugere - şi nu de dezvoltarea conştiinţei.

Următoarea problematică cumpănită de referent a fost raportul conştiinţei maghiare faţă de gîndirea europeană, indiferent de rolul mediei?

"Formarea gîndirii europene în legislatura română” - Lakatos Péter, deputat UDMR al judeţului Bihor, a dezbătut tema prezentării sale în două părţi:

- Cum s-a format conceperea şi preluarea gândirii europene în parlamentul României?

- Cum v-a influenţa Parlamentul României gîndirea europeană şi cum arată gândirea europeană în Parlamentul European?

Referentul a enumerat exeple pozitive care indică semne de schimbări mici dar sesizabile în direcţia gândirii europene. Se confirmă atât în Parlamentul României cât şi în Parlamentul European, că politicienii (şi aici s-a referit în primul rând la politicienii UDMR)  s-au maturizat la gîndirea europeană, şi au devenit parte activă şi formatori al acestuia.

La sfârşitul celor trei prezentări au urmat întrebăriile. Acestea s-au referit în primul rând la înfluenţa negativă nedorită a politicii ungare transmise prin medie, şi la modul de încetare al acestuia. S-a discutat asemenea pretinderea transmiterii unor informaţii care ar urma să sprijine simţul de aparteneţă la o naţiune a tuturor maghiarilor. S-a pus şi întrebarea: cu ce contribuie Ungaria şi România la formarea gândirii europene?

Politica ar fi trebui să se transforme în aşa fel ca prin medie să nu trebuiească, sau să nu se poată transmite informaţii negative. - răsuna într-un răspuns. În lumea mediei maghiare este pe cale de formare pornirea unui serviciu de informaţii a cărei scop este tocmai de a oferi şi a forma valori, chiar dacă financiar nu va fi rentabilă.

Se pot enumera cu nume politicieni din România - şi de data aceasta nu vorbim doar de politicieni UDMR - a căror prezenţă nu este numai de folosul politicii româneşti, dar care sunt priviţi cu recunoştinţă şi din partea politicii europene. - răspundea următorul referent.

Dacă naţiunea maghiară ar fi consecvent în reprezentarea valorilor creştine - valori pe care le-a acceptat printre primii în Europa - a-r fi de urmat şi ar servi la formarea gîndirii europene - după cum spuea al treilea referent.

Balogh Barnabás le-a mulţumit referenţilor că prin prezentăriile lor profesionale ne-au sensibilizat pentru necesitatea formării gândirii, şi participanţiilor că prin prezenţa şi întrebăriile lor au împestriţat evaluarea acestei teme actuale.