Economia şi răsponsabilitate creştină

Ca introducere Kállay László preşedintele Fundaţiei Studium Academicum a relatat că tematica programată pentru această conferinţă cu titlul "Sărăcia subminează demnitatea umană” a fost contractată la cererea partenerilor din Olanda cu aceea care se va discuta astăzi.

Diferenţierea economică şi socială tot mai evidentă, precum realitatea creşterii sărăciei a determinat Fundaţia Studium Academicum să se ocupe în cadrul unei conferinţe cu responsabilitate omului creştin privind această problematică.

Jan A. Schippers reprezentantul delegaţiei din Olanda, transmiţând salutul SGP arată că este o deosebită onoare ca în cadrul acestei conferinţe, împreună cu  Fundaţia Studium Academicum să fie dezbătută această problemă privind responsabilitatea omului creştin, posibilităţile de manifestare a activităţii creştine.

Săptămâna trecută, împreună cu colaboratorii Ministerului Afacerilor Externe Olandeză au apreciat ca una pozitivă colaborarea SGP-ului cu Fundaţia Studium Academicum, ca urmare Ministerul Afacerilor Externe Olandeză a asigurat sprijinul în continuare pentru organizarea conferinţelor similare.

Vicepreşedintele Fundaţiei Szatmári Elemér ne-a amintit în evlavia ţinută pe baza versurilor din evanghelia lui Ioan 12,4-8: Fiecare epocă îşi crează sărăcia, şi pe săracii săi. Întrebarea este doar cum să ne comportăm faţă de săracii noştrii? Aşa cum s-a comportat Iuda? ("De ce nu s'a vîndut acest mir cu trei sute de lei, şi să se fi dat săracilor?” Zicea lucrul acesta nu pentrucă purta grijă de săraci, ci pentrucă era un hoţ, şi, ca unul care ţinea punga, lua el ce se punea în ea. Jn. 12, 5-6)

Cu convingere personală a tras concluzia finală: din punct de vedere al eternităţii există un punct unde ne putem permite să fim iresponsabili, risipitori. Aceasta este justificată în cazul exprimării omagiului nostru faţă de Dumnezeu, indiferent de poziţie sau de fapte sociale.

La rugămintea noastră Dr. Kozma Zsolt - profesor teologic în pensie - a ţinut în expunerea lui "Sărăcia sub puterea îngrijitoare a Dumnezeului” o întroducere în temă profundă biblică.  

În expunerea sa a invocat trei puncte fundamentate din Biblie, prin care se exprimă providenţa, dragostea bunului Dumnezeu faţă de săraci: 

1. Dumnezeul a eliberat aşa zise ordine paliative în favoarea săracilor.

2. Dumnezeul a judecat abuzul faţă de săraci

3. Dumnezeul a dat porunci pentru într-ajutorarea săracilor, cu termen teologic pentru diaconie.

Constatarea lui a sunat ca o avertizare: "Situaţia actuală pot aprecia cu expresia de morală şchiopătitoare. Marile schimbări politice, economice, sau în general sturcturale nu sunt urmate de o viziune morală. Aceasta putem constata după schimbările din 89 atât În ţară cât şi în biserica noastră. Dar acum mă gândesc la măsuri globale. Dacă după sfîrşitul marilor înarmări militare s-au eliberat fonduri băneşti, acestea ar trebui să fie cheltuite in favoarea săraciilor, ţărilor cele mai sărace. Stiu că aceasta pare a fi o simplificare a lucrurilor, dar după părerea mea ţăriile bogate ar trebuit să se gîndească în felul acesta.

Mózes Áron - consultant manager - în referatul său "Modul menegmentului schimbărilor în biserică, în instituţiile acestuia şi în comunităţi” a stimulat auditoriul la un mod de gîndire profesională.

Dacă biserica vrea să intervină impotriva sărăciei cu toate structura sa, atunci este inevitabil pregătirea unori măsuri strategice serioase, controlul permanent al acestora, şi luarea în seamă a situaţiei sociale. Este necesar luarea în seamă a tuturor efectelor, cea ce înfluenţează pozitiv sau negativ sărăcia, şi în măsura acestora trebuie pregătită şi executată un proiect de acţiune.

Consider ca foarte important - resuna o remarcare - ca conform referatului domnului profesor Kozma, ca în societatea apartenenţei "dreapta” sau "stânga”, independent de "stigmatizarea” politică, unele lucruri să fie pronunţate şi să fie reprezentate cu consecvenţă creştină.

A sosit timpul ca biserica să-şi împlinească misiunea, şi după punerea la o parte a activităţilor politice, sau altor activităţi care sunt în afara însarcinării sale, să treacă la îndeplinirea sarcinii sale originale. Între acestea se enumeră obligaţia îngrijirii săracilor poporului, al bisericii. - suna cu stăruinţă consecvent rugămintea preotului în pensiune.

Nu este în totdeauna simplu a decide cine sunt săraci, deoarece uneori cei cu posibilităţi reduse acceptă cu umilinţă soarta, în timp ce cei bogaţi nu încetează să se plângă, şi să se compătimească. - resuna o altă părere.

După o scurtă pauză au urmat referatele reprezentanţilor SGP.

Jan A. Schippers - reprezentant SGP - a ţinut un referat cu titlul "Valoarea banului? Economie liberală şi valoarea creştină.”          

După cum spunea, reprezentanţii economiei liberale sunt de părere că din punct de vedere economic nu are importanţă dacă cineva este sau nu creştin. Dar aceasta nu este aşa, deoarece şi în economie trebuie să aibă loc etica, viziunea creştină. El a atras atenţia în legătură cu patru expresii economice asupra responsabilităţii creştine: producţie, schimbare, împărţire, consum.

Cu plină răspundere politică şi creştină a tras concluzia: economia nu poate devini o putere autonomă, şi nu poate să-şi formeze propriile sale reguli. Economia este gospodăria primită de la Dumnezeu, în felul acesta pentru omenii creştini bunăstarea aproapelui său nu poate fi indiferent.

Rijk van Walsem - reprezentant SGP - în referatul său "Pe cine-l înteresează? Sărăcia în societatea modernă.” a vorbit despre sistemul olandez de îngrijire a săracilor, despre fluctuaţia situaţiei sociale olandeze. Sistemul bisericesc exercitat pe baze biblice a fost preluată de stat după al doilea război mondial, dar astăzi statul tinde de a resarcina bisericile cu aceasta.

Astăzi instituţiile bisericeşti bine organizate funcţionează cu suportul financiar al statului. În acest sens statul sprijină financiar în majoritatea cazurilor sarcinile diaconice, în timp ce biserica asigură într-ajutorarea, consolarea reală a celor afectaţi.

În prima parte a dezbaterii referatelor ollandeze - traducerea fiind asigurată de Dr. Kállay Dezső profesor universitar de teologie - au fost completate, pe urmă discutate şi analizate foile de teste împărţite de Jan A. Schippers.

"A trăi sfânt” sau "a trăi bine” - compara-se unul dintre oaspeţi - sunt cele două expresii contradictorice? Nu se poate racorda armonic cele două? - a întrebat unul dintre participanţi.   

Se poate imagina, că în UE bisericile vor recîştiga rolul, puterea, când la momentul de faţă caracterul creştin pare a fi exclusă din definirea conştiinţei europeane?

"A trăi sfânt” arată o perspectivă îndepărtată, precum "a trăi bine” marchează o stare pământească, în acest sens cea de înainte trebuie să considerăm mult mai important - a răspuns Jan A. Schippers.

Bisericile nu au nevoie de exercitarea unei puteri în Europa, ci trebuie să presteze serviciu/slujbă - a terminat discuţia Rijk. Van Walsem.

Preşedintele Kállay László le-a mulţumit oaspeţilor oboseala învestită în expuneri, şi şi-a exprimat speranţa, ca conform cuvintelor introductive SGP-ul va sprijini în continuare Fundaţia Studium Academicum, şi va lua activ parte în organizarea asemenelor seminare.