Europa punctul de ciocnire a diferitelor culturi, sau consecinţele migraţiei moderne

Conferinţa care a prelucrat această problemă din punct de vedere sociologic, teologic şi politic, pe plan naţional şi internaţional, a fost organizată la Centrul Reformat din Oşorhei, în data de 27-28 mai 2005.

Ce scrie în acest sens istoria evreilor ? Ce spun istoricii "poporului ales"? Care sunt exemplele din viaţa  evreilor şi a creştinilor pe care le putem enumera?
D.Dr Kozma Zsolt, -  profesorul pensionar al Institutului Teologic Protestant de grad Universitar din Cluj-Napoca, în expunerea sa - cu titlul "Migraţie, sporadizare, misiune la evrei şi la creştini" - a vorbit despre cauzele, efectele şi consecinţele  migraţiei poporului de altădată şi din totdeauna a Dumnezeului, respectiv despre şansele  de dăinuire a popoarelor care trăiesc în prezent în migraţie.

"Puritate culturală în Europa: mit sau realitate?" - istoricul Johan Snel, profesor  la Universitatea Creştină din Edel - Olanda, colaborator al SGP Olanda,  a ţinut o prezentare cuprinzătoare despre procesele de migraţie ce pot fi urmărite pe parcursul istoriei, rolul acestor popoare în transformarea culturii naţionale respective sau chiar a culturii europene. Referentul a vorbit despre cercetările bine cunoscute a lui Samuel P. Huntington, prezentând  ascultătorilor tendinţele religioase şi politice în urma cărora s-au format în istorie limitele culturale actuale - din ce în ce mai evidente.  Trecerea acestor limite, ca urmare a migraţiilor, au condus la înaintarea şi întărirea unor culturi, iar pe de altă parte la decăderea şi dispariţia altora. Totodată  devine evident pentru ascultători, care au fost acele epoci religioase sau chiar politice care au o influenţă hotărâtoare asupra lumii chiar şi până în zilele noastre.

Kelemen Honor, preşedintele fracţiunii deputaţilor UDMR, a fost al treilea referent al zilei. În  "Introducerea sa în temă" a vorbit în primul rând despre eforturile organizaţiei, pe care le-au depus din 1992 şi  până astăzi, eforturi prin care reprezentanţii organizaţiei minoritare au încercat să încetineze migrarea ungurilor spre Europa de Vest. Legile pe care în ultimii 15 ani UDMR le-a pregătit sau la pregătirea cărora a participat, respectiv a participat la aplicarea lor, sunt menite să servească încetinirea, respectiv oprirea migraţiei din România. În partea a doua a expunerii sale referentul a accentuat necesitatea legii minorităţilor precum şi  greutăţile şi obstacolele legate de acesta.

Următoarea expunere a seminarului a avut loc în a doua zi şi a fost ţinută de Jacques Bazen, profesor universitar din Amersfoort, care şi-a împărtăşit ideile ca reprezentant al SGP din Olanda. Titlul expunerii sale a fost "Fenomenul migraţiei moderne şi consecinţele acesteia în Uniunea Europeană."

Referentul a vorbit nu numai despre problema imigrării în Olanda, dar şi despre provocările migrative şi despre problemele celulelor olandeze care trăiesc în diasporă.

Expunerea enumeră strădaniile europene, prin care doreşte să ilustreze grija Uniunii Europene privind fenomenele care provoacă din când în când migraţia popoarelor. Idea Uniunii Europene este înfiinţarea unei uniuni politico - economice, unde migraţia numai este justificată, totuşi existenţa mişcărilor migrative semnalează necesitatea neschimbată a rezolvării unor deficienţe.

Ultima expunere al seminarului ţinut de publicistul Szilágyi Aladár într-o prezentare foarte atractivă, vorbeşte despre experienţele sale. Prima parte a referatului cu titlul "Pot fi valorificate în România modelele regionale din Vest Europa?" a înfăţişat o localitate  Europeană, locuitorii căruia fără să părăsească vreodată locul natal,  au devenit cetăţenii a cinci state diferite, trăind asftel cinci migraţii politico-culturale.

În partea a doua a referatului d-l Szilágyi Aladár a prezentat "Regio Triena" adică o colaborare regională europeană existentă între Basel-Freiburg-Mulhouse-Colmar, la tripla graniţă Franţa-Elveţia-Germania. Acestă colaborare minunată, care face legătura între politica-, cultura- şi economia naţiunilor enumerate, a fost prezentată cu multe detalii şi exemple interesante.

Expunerile au fost urmate de câte o scurtă pauză, după care a urmat dezbaterea temelor.

La conferinţă au participat cca. 60 de persoane, majoritatea lor studenţi, reprezentanţii sferei civile, preoţi şi laici bisericeşti, care au urmărit cu mult interes referatele prezentate.

Fundaţia Studium Academicum a încheiat conferinţa cu convingerea fermă că  cei prezenţi de data aceasta au  reuşit să dezbate problemele cele mai actuale ale  prezentului Transilvănean.